Orașele inteligente îmbunătățesc eficiența operațională și reduc costurile prin colectarea, procesarea și analizarea datelor.

Sigur, este adevărat că orașele inteligente sunt pline de gadgeturi și dispozitive. Dar montarea unei camere pe un stâlp nu adaugă valoare unei comunități și nu face automat un oraș „inteligent”. În schimb, orașele inteligente câștigă valoare prin luarea de decizii bazate pe date. Aceste date pot fi colectate de un gadget, dar orașele trebuie să le prelucreze și să acționeze asupra lor pentru a le face cu adevărat valoroase.

Orașele inteligente îmbunătățesc eficiența operațională și reduc costurile prin colectarea și analizarea datelor. Informațiile obținute din această analiză sunt apoi comunicate prin canale adecvate, astfel încât să poată fi folosite pentru a face orașele locuri mai bune pentru a trăi și a munci.

În realitate, orașele inteligente sunt un ecosistem complex de dispozitive IoT, rețele de comunicații, platforme software și aplicații care interacționează pentru a crea rezultate pozitive. În acest articol, vom explora o reprezentare simplificată a modului de funcționare a orașelor inteligente.

1. Colectare – senzorii gadgeturilor din orașe colectează date în timp real

Orașele inteligente sunt pline de dispozitive conectate care acționează ca senzori și înlocuiesc serviciile tradiționale ale orașului. Camerele de luat vederi, luminile stradale, senzorii de mișcare, contoarele de parcare și alte dispozitive colectează date pentru a îmbunătăți conștientizarea situației. De exemplu, un corp inteligent de iluminat stradal poate colecta informații despre locația sa, luminozitate, consumul de energie și multe altele. Alți senzori pot colecta date despre trafic, calitatea aerului, plăcuțele de înmatriculare și chiar detecta focuri de armă.

2. Analiza – datele sunt procesate pentru a obține perspective semnificative

Sute sau mii de senzori desfășurați în oraș pot produce o cantitate enormă de date. Pentru a extrage informațiile relevante, orașele inteligente procesează datele pentru a obține perspective care ajută la luarea deciziilor. De exemplu, un oraș poate fi interesat să știe câte mașini virează la dreapta într-o anumită intersecție. Numărarea manuală a vehiculelor este ineficientă și aproape imposibilă; streamingul video către un server ar fi costisitor. În schimb, orașul inteligent poate folosi analize video pentru a recunoaște formele și modelele, numărând automat vehiculele care virează la dreapta.

Procesul de analiză este posibil prin calculul la margine (edge computing), care presupune procesarea datelor direct pe dispozitive distribuite, în loc de un server sau cloud centralizat. Această tehnică reduce necesitatea de a transmite imagini video întregi către un server, primind doar rezultatele relevante, cum ar fi numărul de vehicule.

3. Comunicare – informațiile sunt transmise factorilor de decizie

După ce datele colectate sunt procesate, informațiile relevante trebuie comunicate departamentelor municipale corespunzătoare. Dispozitivele inteligente pot comunica între ele și cu centrele de comandă prin rețele wireless, formând ceea ce se numește Internetul Lucrurilor (IoT). Datele pot fi prezentate prin tablouri de bord sau sisteme de alertă. În exemplul luminilor stradale inteligente, informațiile despre funcționarea unui far pot fi transmise Departamentului Lucrărilor Publice prin aplicații software, oferind date critice despre sănătatea și funcționalitatea iluminatului.

4. Acțiuni – orașele trebuie să acționeze asupra datelor

Pentru a fi considerat „inteligent”, un oraș trebuie să acționeze pe baza datelor colectate, procesate și comunicate. Tehnologia smart city ajută orașele să ia decizii bazate pe date în toate domeniile operațiunilor urbane. În exemplul de numărare a vehiculelor, datele colectate pot indica necesitatea unei a doua benzi pentru virajul la dreapta. Un oraș inteligent ar ajusta modelele de trafic pentru a reduce congestia și a optimiza fluxul de vehicule.